For full functionality of this page it is necessary to enable JavaScript. Here are the instructions how to enable JavaScript in your web browser Adrian Petrescu: Datorez Festivalului lansarea mea ca dirijor – George Enescu Festival
petrescu

Adrian Petrescu: Datorez Festivalului lansarea mea ca dirijor

Adrian Petrescu, prim-oboist al Filarmonicii ”George Enescu”, fondator al formației de alămuri Romanian Brass, dirijor și promotor al muzicii contemporane.

 

            Sunteți bine-cunoscut datorită carierei excepționale de oboist, dar în ultimii ani ați intrat în atenția publicului și în ipostaza dirijorului. Ce a declanșat această alegere?

            A.P.: Adevărul este că încă din școală visam să ajung dirijor. Faptul că acest lucru s-a întâmplat relativ târziu în cariera mea s-a datorat unei întâmplări fericite. În 2005, ascultând celebrul ansamblu de suflători German Brass, mi-a venit ideea să realizez ceva similar în România și astfel a luat ființă Romanian Brass, compus din membri de elită ai Filarmonicii „George Enescu”. Împreună cu colegii mei de la Filarmonică, am experimentat pentru prima dată ipostaza de dirijor. În 2007, am primit din partea Festivalului „Enescu” invitația de a cânta împreună cu această nouă formație de alămuri și pot să spun că datorez Festivalului lansarea mea ca dirijor, întrucât apariția pe o scenă atât de importantă și de vizibilă mi-a înlesnit crearea de contacte pentru viitor și primirea a numeroase invitații de a dirija diferite orchestre din țară, toate acestea, după ce apărusem ca oboist la edițiile din 2001 și 2003.

            În ce relații sunteți cu Filarmonica din Iași?

            A.P.: De Filarmonica „Moldova” din Iași mă leagă o mai veche și foarte specială colaborare, începută ca dirijor în 2013. Este un ansamblu de care mă simt foarte apropiat atât din punct de vedere artistic, cât și personal, grație atmosferei foarte primitoare și a relațiilor vechi de prietenie cu mulți membri ai orchestrei, precum și cu directorul instituției, maestrul Bujor Prelipcean. Mă bucur să participăm din nou împreună la Festivalul „Enescu”, în seria Muzica Secolului XXI, așa cum s-a întâmplat și în 2017, la ediția la care acest concept a fost lansat. Această punte creată între publicul român și actualitatea compoziției internaționale este o idee strălucită a Festivalului. Cred că muzica contemporană trebuie inclusă mai des în programele de concert ale orchestrelor simfonice de la noi, așa cum se întâmplă de mai mulți ani în Occident. Acolo, repertoriul clasic și cel contemporan sunt foarte frecvent îmbinate, cu succese notabile. Este nevoie să ne adaptăm timpurilor în care trăim iar muzica clasică are la rândul său nevoie de extinderea și îmbogățirea repertoriului. Dezvoltarea extraordinară a ultimelor decenii, din domeniul științific și tehnologic, trebuie să ne dea de gândit și să servească drept model pentru artă, astfel încât muzica să țină pasul cu schimbările formidabile și foarte rapide care se produc în jurul nostru. Dintotdeauna, muzica și arta în general au reflectat și au influențat epocile în care au fost create iar acest lucru este firesc să se întâmple și astăzi.

            Care este amintirea cea mai specială de la Festival?

            A.P.: O amintire deosebită mi-a rămas din 2017, când am interpretat Era pentru orchestră de Magnus Lindberg, unul dintre marii compozitori ai zilelor noastre, originar din Finlanda, compozitor în rezidență al Filarmonicii din New York și al celei din Londra, și am avut șansa și onoarea ca acesta să fie prezent la concert. Aprecierea foarte pozitivă pentru modul în care lucrarea sa a fost prezentată, împărtășită de Magnus Lindberg Filarmonicii „Moldova” a însemnat un punct de referință între prezențele acestui minunat ansamblu în Festivalul „Enescu”. Atunci când sunetul orchestrei și maniera de interpretare sunt apreciate de o instanță recunoscută la nivel internațional, te simți motivat să continui și ai sentimentul satisfacției lucrului bine făcut.

            Spuneți-ne câteva cuvinte despre programul ales pentru concertul de la ediția actuală a Festivalului Enescu. Care sunt punctele de atracție ale acestuia?

            A.P.: Anul acesta, revenim cu un program foarte atractiv, în care sunt puse laolaltă lucrări de mare virtuozitate, prime audiții, interpretate de soliști renumiți, în primul rând de Patricia Kopatchinskaja, una dintre cele mai importante violoniste ale momentului pe plan mondial, care cântă cu cele mai mari orchestre ale lumii, și de Cristian Niculescu, un bine-cunoscut și apreciat pianist român stabilit la Berlin. Programul oferă o paletă largă a creației contemporane, de la cele două lucrări concertante, anume Concertul pentru vioară de Fred Popovici, compozitor român de primă mărime din generația de aur a școlii de compoziție autohtone, respectiv Concertul pentru pian și orchestră al compozitorului german Martin Torp, compus într-un stil relativ neoclasic, și până la lucrările pentru orchestră semnate de Gabriel Iranyi – compozitor israelian de origine română, din care voi dirija în primă audiție lucrarea pentru orchestră Passages –, și Peter Ruzicka, prezent cu piesa Furioso. Ambele sunt lucrări de mare virtuozitate, în care atât orchestra, cât și dirijorul sunt solicitați la maximum din punct de vedere tehnic, prin schimbările frecvente de metru muzical și orchestrația bogată. Invit, deci, publicul să lase deoparte orice idee preconcepută cu privire la muzica contemporană și să vină la Sala Radio pentru o după-amiază muzicală care, cred eu, îi va depăși așteptările.

Interviu realizat de Mihai Cojocaru