For full functionality of this page it is necessary to enable JavaScript. Here are the instructions how to enable JavaScript in your web browser Un manifest de responsabilitate socială și personală: Depinde numai de noi să alegem ce pierdem și ce salvăm în vremea pandemiei

Un manifest de responsabilitate socială și personală: Depinde numai de noi să alegem ce pierdem și ce salvăm în vremea pandemiei  

“Opusul dragostei nu e ura, ci indiferența. Opusul artei nu este urâțenia, ci indiferența. Opusul credinței nu este erezia, ci indiferența. Și opusul vieții nu e moartea, ci indiferența.” (Elie Wiesel)

 Lucrurile cele mai prețioase în viață sunt chiar cele despre care credem că vin de la sine. Până nu le pierdem, nu știm să le apreciem, să ne bucurăm de ele, să le vedem valoarea.

În anul 2020, sănătatea, dragostea, echilibrul, emoția, frumusețea nu doar că nu mai par să vină de la sine, ci sunt mai fragile și mai vulnerabile ca oricând. Urmărim cu înfrigurare tot ce ține de imediat și de cuantificabil, ca să ne salvăm viața, dar nu mai avem ochi pentru inefabilul care ne dă trăirea.

Criza COVID-19 seceră vieți și face ravagii sociale și economice, iar nouă ne e greu să vedem cum pandemia macină artele și cultura, deși, în vremuri normale, ne hrănim spiritul cu frumusețea lor.

Consumați de supraviețuirea fizică, nu vedem agonia scenei creative. Organizația Americani pentru Arte evaluează, până la 13 iulie, o pierdere financiară directă estimată la peste 9.1 miliarde USD pentru domeniul artelor, la care se adaugă o pierdere de peste 10.4 miliarde USD în sectoarele legate de industria spectacolelor. În UE, Eurostat estimează că, până la finalul anului, vor fi afectate peste 7.3 milioane de posturi în domeniul creativ și cultural, ridicând problema prezervării “cu orice preț” a valorilor artistice și culturale ale Europei.  În România, subiectul amenințării existențiale cu care se confruntă astăzi arta și artiștii nu a generat nicio reacție concertată și nici coeziune.  Se descurcă fiecare – în lungă tradiție istorică – cum poate.

Între timp, cu fiecare zi care ne trece în frică, răzvrătiri confuze și neatenție, pierdem câte ceva prețios. Pierdem emoție, apropierea de celălalt, artă, însuflețire și inspirație. Pierdem libertate, îndrăzneala de a visa, curajul de a ne urma visurile, energie, muzică, frumusețe.

Fără îndoială că vom privi cândva înapoi la acest timp necunoscut, neașteptat, nedorit, nesigur și zbuciumat, în care pentru a-i supraviețui am riscat ce era mai fragil și vulnerabil în viața noastră. Vom reflecta la modul în care l-am străbătut și la felul în care ne-a transformat. Vom trăi mai departe cu cei care am devenit la capătul celălalt al acestei provocări. Și depinde numai de noi să facem diferența între ce am pierdut și ce am salvat din această încercare.

Pentru români – artiști, muzicieni sau publicul larg – moștenirea lăsată de George Enescu și tot ceea ce reprezintă astăzi pe plan mondial Festivalul și Concursul care îi poartă numele sunt un reper de identitate, o restituire de demnitate, o emoție definitorie. Festivalul și Concursul Internațional George Enescu, artiștii, organizatorii, oamenii de culise, presa și publicul care l-au făcut de fiecare dată posibil s-au mai întâlnit în trecut cu frica, cu cenzura și interdicțiile, cu dezordinea socială, cu lipsurile financiare, cu  perspectiva dispariției.

După 1989, Festivalul Enescu s-a transformat dintr-un instrument de propagandă creat de Partidul Comunist în 1958, într-unul din cele mai apreciate evenimente de profil din lume. Festivalul este cotat în Top 3, iar Concursul Enescu în Top 5 la nivel internațional. Transformarea nu a venit de la sine, ci are o istorie tumultoasă. În pofida turbulențelor, organizarea Festivalului și a Concursului Enescu conform calendarului a rămas o constantă, un reper spiritual, chiar și în cele mai negre momente.

Septembrie 1991: minerii erau chemați la București pentru a debarca guvernul – un șoc pentru tânăra democrație românească. Festivalul Enescu a continuat să aducă muzică și frumusețe în sălile de concerte. 2009, în plină criză financiară: Festivalul și Concursul Enescu au supraviețuit tăierii de fonduri. 2013: Guvernul a redus finanțarea cu 30%, iar de atunci a trebuit să separăm Concursul de Festival și să apelăm la mai mulți sponsori ca să nu scădem valoarea evenimentului. Concursul s-a reinventat, organizat de sine stătător între edițiile Festivalului, cu o binemeritată personalitate nouă.

În toate aceste încercări au învins forța intrinsecă a Festivalului Enescu și a celor care îi dau viață, muzica, spiritul și valorile lui George Enescu, pe care le promovăm, capacitatea de adaptare, susținerea publicului, responsabilitatea pe care o avem față de moștenirea și modelul marelui nostru compozitor, față de spectatori și de artiști, precum și față de cei cărora le lăsăm moștenire această sursă nesecabilă de frumusețe.

Pentru că muzica este frumusețe în viață. Muzica nu se oprește de frică sau de singurătate. Muzica ne apropie atunci când viața ne desparte, creând punți de solidaritate imune la geografie, la spațiu, la timp. Așa că acum, când pandemia amenință și Concursul și Festivalul Enescu, mergem cu inima înainte. “Muzica pornește de la inimă și se adresează inimilor”, după cum spunea George Enescu.

Muzica trebuie să continue | Music Must Go On

 Mesajul nostru pentru voi – oameni de cultură, artiști, muzicieni, lideri de opinie, spectatori, iubitori de muzică și iubitori de viață – este că, în condiții de criză, avem cu toții responsabilitatea de a ne adapta cu grație, de a acționa pentru ca viața să continue, păstrând în același timp loc și pentru frumusețe și pentru planuri și pentru visuri, și pentru realizarea lor.

Noi, Festivalul și Concursul George Enescu, păstrăm frumusețea pe care o aduc muzica, talentul, dedicația, munca, onestitatea și întregul univers inefabil pe care marii artiști îl creează dând o valoare inestimabilă umanității. Și mergem înainte, de data asta în variantă online.

Vino alături de Concursul Enescu 2020 care se desfășoară anul acesta ONLINE cu mesajul Frumusețe în viață!

 Fă un exercițiu de reflecție și împărtășeste cu noi – care este acea frumusețe pe care ai vrea să o păstrezi cu tine, în viața care va urma după pandemie? Tu ce-ai salva, cu orice preț, din ce este frumusețe în viața ta?

Spune povestea public, inspiră-i pe cei care te urmăresc, răspândește frumusețe în vremea pandemiei prin povestea ta și, dacă vrei, însoțește-o cu muzica visurilor împlinite la Concursul Enescu.

#SalveazăFrumusețeaÎnViață | #SaveBeautyInLife

București, August 2020, Festivalul și Concursul Internațional George Enescu