For full functionality of this page it is necessary to enable JavaScript. Here are the instructions how to enable JavaScript in your web browser Seară norvegiană la #EnescuOnline cu premiera mondială a unui poem simfonic de Øyvind Torvund și Concertul pentru pian de Grieg, in interpretarea lui Leif Ove Andsnes și a Orchestrei Filarmonicii din Oslo

Seară norvegiană la #EnescuOnline cu premiera mondială a unui poem simfonic de Øyvind Torvund și Concertul pentru pian de Grieg, in interpretarea lui Leif Ove Andsnes și a Orchestrei Filarmonicii din Oslo

Între 27 și 30 mai, Festivalul Enescu Online găzduiește o întâlnire aparte cu paleta afectivă a muzicii norvegiene, pusă în valoare cu originalitate de pianistul Leif Ove Andsnes și Orchestra Filarmonicii din Oslo, sub bagheta dirijorului Vasily Petrenko. Concertul s-a desfășurat pe scena Sălii Mari a Palatului, în cadrul Festivalului Internațional George Enescu din 2019, an în care Orchestra Filarmonicii din Oslo și-a aniversat centenarul. O revelație a ultimilor ani pe scenele internaționale, Orchestra a deschis cu o primă audiție, poemul simfonic Morgon i skogen (Forest Morning) al compozitorului norvegian Øyvind Torvund, într-o oglindă peste timp a deja calsicei Dimineți semnate de Grieg.

Programul a continuat, de altfel, cu Concertul pentru pian în la minor al lui Edvard Grieg, într-o lectură memorabilă datorată lui Leif Ove Andsnes. Concertul este poate cel mai cunoscut export muzical al Norvegiei, familiar iubitorilor de muzică clasică din întreaga lume din zeci de înregistrări și nenumărate concerte. Interpretat de norvegieni, însă, cu grația, eleganța și bucuria de a trăi exemplificate de pianistul Leif Ove Andsnes și Orchestra Filarmonicii din Oslo, Concertul lui Grieg este pus într-o lumină complet nouă, originală și măgulitoare. A doua parte a programului a fost dedicată Concertului pentru orchestră Sz. 116 de Béla Bartók, un opus care a dezvăluit amalgamul miraculos de forță și sensibilitate pe care orchestra îl poate obține, îndrumată de flerul și de claritatea viziunii dirijorale ale lui Vasily Petrenko.

Norvegienii au onorat prezența în Festivalul Enescu punând în scenă o primă audiție mondialăPoemul simfonic nr.1: Morgon i skogen (Forest Morning), creație a tânărului compozitor Øyvind Torvund (n. 1976). Personalitate muzicală complexă, el a cântat la chitară în grupuri de muzică rock și în concerte de muzică improvizată. Preocupările muzicale eclectice se reflectă și în compozițiile sale, aproape cinematice, în care include fraze de tip rock, dar și sunete din natură, alături de pasaje întregi elaborate pe structuri filigranate care amintesc de compozițiile lui Purcell. Vorbind despre stilul său componistic, Øyvind Torvund mărturisește: Preocuparea mea principală este să păstrez o abordare deschisă în privința a tot ceea ce poate funcționa ca parte constitutivă a unei lucrări muzicale și să încerc să combin mai multe tipuri de elemente pe mai multe niveluri. […] Contrastele, juxtapunerile și perspectivele complet opuse mă pasionează, întrucât consider că se pot întâmpla multe lucruri dincolo de cadrul muzical convențional și există foarte multe forțe neobișnuite rămase încă de explorat.”

Orchestra Filarmonicii din Oslo a fost fondată în anul 1919 și numără în prezent peste 100 de membri. Susține în jur de 70 de concerte pe an, în mare parte la Sala de Concerte din Oslo, dar și pe alte scene importante ale lumii. Muzicienii stăpânesc un repertoriu simfonic larg, cântă cu soliști și dirijori de renume internațional și susțin turnee frecvente în Norvegia și în străinătate.

Vasily Petrenko a preluat conducerea Filarmonicii din Oslo în anul 2013. Descris de critici drept „unul dintre cei mai importanți și magnetici muzicieni ai lumii”, el a devenit celebru prin munca sa de transformare și reinventare desfășurată la pupitrul Filarmonicii Regale din Liverpool, cea mai veche orchestră din Regatul Unit, unde a refăcut sunetul orchestrei, a reconectat instituția la orașul natal și a contribuit la obținerea unei creșteri uriașe a vânzărilor de bilete. Petrenko este reprezentantul unei noi generații de dirijori, pregătiți să îmbine munca artistică pură cu pasiunea pentru comunicare și apropiere de publicul larg.

New York Times îl descrie pe Leif Ove Andsnes drept „un pianist de o eleganță magistrală, ce dovedește putere și intuiție muzicală”, iar Wall Street Journal îl consideră „unul dintre cei mai talentați muzicieni ai generației sale”. Printr-o tehnică de vârf și interpretări pătrunzătoare, celebrul pianist norvegian a dobândit admirația publicului din toată lumea, susținând concerte și recitaluri în săli renumite și cu cele mai importante orchestre. Un împătimit al muzicii de cameră, este Directorul fondator al Festivalului de Muzică de Cameră din Rosendal.

Detalii despre program (text de Mihai Cojocaru)

Øyvind Torvund Symfonisk dikt nr. 1: Morgon i skogen (Poemul simfonic nr. 1: Forest Morning), lucrare orchestrală în primă audiție

Edvard Grieg Concertul în la minor pentru pian și orchestră op. 16

               Allegro molto moderato / Adagio / Allegro moderato molto e marcato

Béla Bartók Concertul pentru orchestră Sz. 116 BB 123

               Introduzione / Presentando le coppie / Elegia / Intermezzo interrotto / Finale

Compozitorul norvegian Øyvind Torvund (n. 1976) a studiat la Academia Norvegiană de Muzică din Oslo și la Universitatea de Arte din Berlin. Are un statut special, activând frecvent, în calitate de chitarist, în grupuri de rock și de improvizație. Lucrările sale pot fi incluse în genul de muzică clasică contemporană căci multe dintre ele îmbină cea mai strictă modernitate cu ecouri clasice din diferite epoci ale istoriei muzicii. Compozitorul a colaborat cu multe instituții și ansambluri simfonice de prestigiu și a fost recompensat cu distincții onorante. Øyvind Torvund  a propus în ediția din 2019 a Festivalului Internațional George Enescu o primă audiție absolută – Poemul  simfonic nr. 1: Forest Morning (Dimineață în pădure).

Edvard Grieg (1843-1907) a compus Concertul în la minor pentru pian și orchestră op. 16 la vârsta de 25 de ani. Peste noapte, această realizare i-a asigurat notorietatea internațională și o poziție profesională solidă în țara natală. În 1867, cu un an înaintea apariției Concertului, se deschisese Conservatorul din Oslo, nu în ultimul rând și datorită eforturilor depuse de Grieg. Cu studii muzicale la Leipzig, apropiat de Liszt și familiarizat cu viața muzicală europeană, tânărul pianist-compozitor visa la edificarea unei culturi muzicale naționale. În Concertul pentru pian (scris în trei mișcări: Allegro molto moderato – Adagio – Allegro moderato molto e marcato) se regăsesc atât modelul tradiției germane, în special al lui Schumann (nu întâmplător, autor al unui concert pentru pian compus în aceeași tonalitate, la minor), cât și sursele de inspirație folclorică norvegiană, perceptibile în special în dansul din allegro-ul final. O idee principală, prezentată încă din primele măsuri, traversează cele trei părți în diferite ipostaze, variată, transformată, mereu surprinzătoare, încărcată când de patos, când de reverie, în cel mai autentic spirit romantic. Darul melodic al compozitorului, vizibil la tot pasul, se împletește cu un simț foarte dezvoltat al proporțiilor și cursivității. Deși a fost urmată de multe alte creații de mare valoare, această primă „lovitură de imagine” a rămas până astăzi cea mai cunoscută și frecvent cântată compoziție a lui Grieg.

În urma izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial, Béla Bartók (1881-1945) a emigrat în Statele Unite. Ultimii săi ani de viață au fost marcați de boală și dificultăți financiare. Cu toate acestea, câteva dintre cele mai importante creații ale compozitorului maghiar datează din această perioadă: Concertul nr. 3 pentru pian și orchestră, Sonata pentru vioară solo, Concertul pentru orchestră. Acesta din urmă a avut drept factor declanșator o comandă venită din partea dirijorului Serge Koussevitzky, legendar director al Orchestrei Simfonice din Boston. Bartók a explicat titlul neobișnuit prin folosirea frecventă a instrumentelor orchestrei în ipostază solistică. Cele cinci părți ale lucrării (Introduzione – Presentando le coppie – Elegia – Intermezzo interrotto – Finale) pun în lumină întreaga experiență acumulată de compozitor, de la aplicarea în cheie modernă a tiparelor clasice – în special forma de sonată – și până la limbajul modal original și conceperea unor motive muzicale de tip folcloric, dar nu pe baza citatului, ci a surprinderii esenței lor stilistice și expresive într-o manieră proprie. Intenția clasicizantă, a sintezei și echilibrului, traversează întregul. Avangarda aparținea deja noii generații și altor mijloace. Melodica simplă și accesibilă, ritmica pregnantă și antrenantă, structura transparentă și coerentă au făcut din Concertul pentru orchestră, încă de la prima audiție, una dintre cele mai populare și apreciate creații semnate de Bartók.

credit foto: Cătălina Filip