For full functionality of this page it is necessary to enable JavaScript. Here are the instructions how to enable JavaScript in your web browser Fanny Clamagirand | George Enescu Festival
Fanny-Clamagirand

Fanny Clamagirand

 Câștigătoarea premiului I în 2007 la Monte Carlo Violin Masters, proclamată „Adami Classical Revelation 2006”, premiul I F. Kreisler în 2005 la Viena, Premiul Emily Anderson pentru Royal Philharmonic Society în 2004 la Londra, Premiul Special al Juriului Y. Menuhin  în 2000, premiul al cincilea H. Wieniawski în 1997 L. Spohr în 1995, Fany s-a consacrat deja ca fiind o artistă de renume pe scena internațională și este considerată una dintre cele mai bune violoniste ale generației sale. Talentul și devotamentul ei sunt sprijinite de multe fundații și organizații din întreaga lume. Este de asemenea sprijinită de Vladimir Spivakov și Anne-Sophie Mutter. Eleganța ei, claritatea execuției,  interpretările care implică deopotrivă sensibilitate și putere, au primit nenumărate laude de la critici.

Născută în 1984, Fanny a început să cânte la vioară la vârsta de șapte ani. A fost instruită  de L. Kolos, înainte de a participa la cursul post-universitar al lui J.J. Kantorow la CNSMPD (Conservatorul de la Paris) în 2000, când avea șaisprezece ani.  În 2003, a început să studieze cu I. Rashkovsky la Royal College of Music din Londra, unde a fost premiată cu „Artist`s Diploma”(2004).  Ulterior a fost pregătită de P. Vernikov la Conservatorul din Viena și de O. Semchuk la Scuola di Musica di Fiesole (Italia).

În același timp, Fanny a participat la multe cursuri de perfecționare, în special cu Ida Haendel, Zakhar Bron, Michèle Auclair, Pierre Amoyal, Boris Kushnir, Vadim Repin, Donald Weilerstein, Shlomo Mintz și Jean-Claude Pennetier. A fost selectată să participe la Academia Verbier din Elveția, cursul de vioară Keshet Eilon din Israel și la Academia de Muzică Lusanne din Elveția.

Fanny participă ca solist în concerte încă de la vârsta de nouă ani. S-a făcut remarcată la cele mai prestigioase festivaluri și evenimente internaționale cum ar fi Wigmore și Royal Festival Halls din Londra, Victoria Hall din Geneva, Konzerthaus și Musikverein din Viena, Konzerthaus din Berlin, KKL din Lucerne, Smetana Hall din Praga, DR Konzerthuset ain Copenhag, Toppan Hall ain Tokyo, OperaHouse din Tel-Aviv, Centrul Cultural din Chicago, Zankel Hall din New York, Academia Santa Cecilia din Roma, Circulo de Bellas Artes din Madrid, Teatrul Municipal din Rio de Janeiro, Muzeul de Arte Moderne Louisiana din Copenhaga, Opera din Montecarlo, Grand Théâtre de Provence din Aix, Théâtre des Champs-Elysées, UNESCO, Salle Gaveau și Auditorium du Louvre din Paris, Festivalul de Radio Montpellier din Franța, Festivalul Colmar, Les Serres d’Auteuil, Festival de Saintes,“Folles Journées” din Nantes, Bilbao, Tokyo, Génération Virtuoses d’Antibes, Festival de Menton, Festivalul Lucerne, Festivalul Verbier, Festivalul Enescu, Haydn Festspiele, Menuhin Festival din Gstaad, Lockenhaus Kammermusikfest, Musikfest Bremen,  Festivalul din Israel, “Spring of Minsk”, “Palaces of Saint Petersburg”, Cheltenham Music Festival, Eilat Chamber Music Festival, West Cork Chamber Music Festival, Chelsea Music Festival din New York etc.

 Fanny a performat de asemenea ca solistă cu orchestre de renume incluzând ambele Wiener Symphoniker și Philharmoniker,  London Philharmonic, National de France, Jerusalem Symphony, Haifa Symphony, Malmö Symphony, Danish Radio Symphony, National Philharmonic of Russia, La Fenice Orchestra, Symphony and Philharmonic of Minsk, Weimar Symphoniker, Radio France Philharmonic, Montecarlo Philharmonic, Strasbourg Philharmonic, Orchestre National de Montpellier, Orchestre National du Capitole de Toulouse, Ensemble Orchestral de Paris, Wiener Kammerorchester, Irish Chamber Orchestra, Sinfonia Varșovia, Sinfonia Finlandia, Royal Chamber Orchestra of Wallonia, Israel Chamber Orchestra etc.

Colaborează cu artiști precum Franz Welser-Möst, Alain Altinoglu, Dennis Russell-Davies, Pietari Inkinen, John Axelrod, Ken-David Masur Tugan Sokhiev, Juraj Valcuha, Günter Neuhold, Fabien Gabel, Jean-Jacques Kantorow, Anne-Sophie Mutter, Gidon Kremer, Antoine Tamestit, Maxim Rysanov, Lise Berthaud, Khatia Buniatishvili, Lise de La Salle, Jean-Frédéric Neuburger, Adam Laloum, Etsuko Hirose, Igor Tchetuev, Eric Lesage, Gary Hoffman, Pieter Wiespelwey, Marc Coppey, Xavier Phillips, Julian Bliss, Ysaÿe String Quartet etc.

Primul ei album, dedicat în totalitate sonatelor de vioară ale lui Eugène Ysaÿe și lansat în 2007  pentru Noscor, a fost foarte apreciat de către presă. Mai mult, în 2010 Fanny a colaborat cu faimosul dansator și coregraf Saburo Teshigawara pentru piesa „Obsession” , interpretând live sonatele solo ale lui Ysaÿe. Seria completă Saint- Saëns Violin Concertos(SinfoniaFinlandia/P. Gallois), înregistrată și lansată în noiembrie 2010 a fost premiată cu un „Choc” din partea revistei de muzică franceze  „Classica” (februarie 2011). Ultima lansare a lui Fanny pentru Naxos, lucrările complete pentru vioară și pian Saint-Saëns (două volume) înregistrate cu pianistul Vanya Cohen, au primit de asemenea aprecieri remarcabile din partea specialiștilor publicațiilor.

Fanny este obișnuită să fie invitată  la posturile de radio și televiziune franceze sau străine. Amintim doar câteva dintre ele: “Tribunes des Jeunes Musiciens”de la  Radio Suisse Romande, “In Tune” de la  BBC Radio 3, “Un Mardi Idéal” de Arièle Butaux , “La Cour des Grands” de Gaëlle Le Gallic, “Le Magazine” de Lionel Esparza și “Plaisirs d’amour” de Frédéric Lodéon (France Musique), “Le Parti d’en jouer” de Edouard Fourecaul-Futy (France Musique), “Musique pour tous” de Olivier Bellamy (Radio Classique), “Le Journal du Classique” de Laure Mézan (Radio Classique), “Toute la Musique qu’ils aiment” cu Alain Duault (TV FR3), “La Boîte à Musique” cu Jean-François Zygel (TV FR2), numeroase programe pe canalul Mezzo TV, “Dame Myra Hess Memorial Concerts” (radio live WfMT, Chicago). În 2012, a apărut la show-ul TV „Stars of Tommorrow” ( Stelele de mâine)găzduit de tenorul Rolando Villazon.

Fanny cântă la o vioară Matteo Goffriller fabricată la Veneția în 1700.