Peter Grimes de Benjamin Britten, una dintre operele reprezentative ale secolului XX, a fost interpretată în premieră la București, în versiune concertantă, în cadrul Festivalului Internațional George Enescu din septembrie 2019. Sub bagheta dirijorului britanic Paul Daniel, a interpretat Orchestra Națională Radio, alături de Corul Academic al Radiodifuziunii Române, dirijat de Ciprian Țuțu.
Peter Grimes este o poveste intensă despre comunitate, prejudecăți și statutul dificil al celui care este diferit, într-un libret de operă cu alură de veritabil policier. Considerată ca fiind una dintre capodoperele epocii moderne, lucrarea lui Benjamin Britten a fost prezentată la Festival sub formă concertantă în primă audiție, cu o proiecție multimedia creată de Carmen Lidia Vidu, care a dat claritate grafică țesăturii de idei și a completat experiența spectatorilor. Orchestra Națională Radio și Corul Academic Radio, sub conducerea maeștrilor Paul Daniel și Ciprian Țuțu, au transpus forța poveștii într-o interpretare bine susținută și au conferit nuanțe dramatice textului și subtextului.
„Am desenat cadru cu cadru tot filmul operei. Sunt cel puțin 500 de desene transformate în 500 de filme scurte pe care le voi reda în tempoul dirijorului Paul Daniel. Ba mai mult, am încercat să desenăm personajele în funcție de distribuția prezentă la Festivalul Enescu. Desenatoarea Gabi Skinder a depus o muncă titanică, iar Julien Javions este cel care a transformat desenele în film“, spune Carmen Lidia Vidu.
Distribuția include mari artiști lirici, rolul principal fiind interpretat de tenorul Ian Storey, una din vocile foarte respectate ale scenei internaționale pentru interpretările operelor wagneriene și apreciat pentru nuanțele deosebite pe care le aduce chiar rolului Peter Grimes.
Din distribuție mai fac parte: soprana Lise Davidsen – Ellen Orford, contralta Catherine Wyn-Rogers – Auntie, baritonul Christopher Purves – Balstrode, mezzosoprana Diana Montague – Mrs. Sedley, basul Joshua Bloom – Swallow, baritonul Huw Montague Rendall – Ned Keene, tenorul Michael Colvin – Bob Boles, tenorul Bonaventura Bottone – Reverendul Horace Adams, basul Barnaby Rea – Hobson, soprana Solomia Lukyanets – prima nepoată, soprana Rhian Lois – a doua nepoată.
Benjamin Britten este unul dintre cei mai mari compozitori britanici, a cărui carieră a culminat la jumătatea secolului trecut prin opere considerate a fi cele mai bune creații engleze de gen de la Henry Purcell încoace. Opera sa Peter Grimes (compusă în 1945, pe un libret de Montagu Slater, după poemul lui George Crabbe din The Borough) s-a bucurat de un foarte mare și neașteptat succes la public, plasându-l pe Britten în topul compozitorilor de operă din secolulXX.
Povestea pescarului Peter Grimes este cea care l-a inspirat și l-a determinat pe Benjamin Britten să compună opera, cu toate că libretul final se îndepărtează de sursa originală de inspirație. Istoricii muzicali consemnează faptul că Britten a descoperit întâmplător, pe raftul unui anticariat, povestea spusă de poetul britanic George Crabbe în secolul XVII, în care acesta vorbește despre pescarul Grimes și viața sa într-un orășel pescăresc. Poemul i-a amintit lui Britten de Suffolk, orașul său natal și a dorit să îl transpună neapărat într-o operă. Astfel, pescarul Grimes, un personaj aspru, inadaptat și nemilos, care este acuzat de uciderea propriilor ucenici, a ajuns un nume de referință în lumea muzicii.
Detalii despre operă (text de Ligia Ardelean)
Benjamin Britten (1913-1976), compozitor, dirijor și pianist englez, emblematic pentru viața muzicală britanică a secolului XX, a creat în diverse genuri, excelând însă prin lucrări vocale, cum sunt operele Peter Grimes, Albert Herring, Billy Budd și Moarte la Veneția, Recviemul de război, Serenada pentru tenor, corn și orchestră de coarde și altele. A considerat opera „cel mai atrăgător dintre genurile muzicale” și și-a propus – cum însuși declara – „să readucă în muzică strălucirea, libertatea și vitalitatea limbii engleze”. Cultura muzicală vastă, aprofundată și prin activitatea sa interpretativă, discernământul în alegerea propriului drum creator, ancorarea în tradiția muzicii engleze au făcut din el un „conservator progresist”, asigurându-i succesul la public dar și înrâurirea printre confrați.
Peter Grimes – cu premiera la Londra în 1945 – a marcat renașterea operei engleze. Este prima și totodată cea mai populară operă a lui Britten, cea care i-a adus faima internațională. A contribuit la aceasta și inițiativa lui de a oferi destin concertistic independent unor interludii din operă, prin suita Patru interludii marine op. 33a și prin Passacaglia op. 33b. Libretul, după un poem epic de George Crabbe, a fost scris de Montagu Slater sub îndrumarea lui Britten și a tenorului Peter Pears, partenerul de viață al compozitorului și primul interpret al principalelor personaje masculine din operele sale. S-a spus despre Peter Grimes că ar fi „o puternică alegorie a opresiunii homosexuale”, dar și că ar fi „adevărata capodoperă a operei secolului XX”. Britten, însă, mărturisea că este pur și simplu „un subiect foarte apropiat inimii sale, lupta individului împotriva mulțimii.” Tenorul Robert Tear (cu care Britten a colaborat frecvent în ultimii săi ani) i-a caracterizat sensibilitatea creatoare spunând: „În sufletul său era un imens abis… A pătruns în valea umbrelor morții și n-a mai putut ieși.” Inadaptabilitatea personajului principal al operei versus intoleranța obtuză a celor din jur are drept cadru o societate pestriță, efervescentă, descrisă plastic prin aportul corului și al sumedeniei de personaje secundare. Acțiunea se desfășoară în secolul XIX, într-o așezare de pe malul mării, decor și mediu care l-au atras pe compozitor, evocându-i meleagurile natale.
Prologul. Pescarul Peter Grimes, anchetat pentru că ar fi cauzat moartea ucenicului său, este achitat din lipsă de probe, spre nemulțumirea locuitorilor suspicioși.
Actul I. Prefațat de primul interludiu (Dawn – în suita Patru interludii marine), el se desfășoară câteva zile mai târziu. Găsind cu greu printre vecinii ostili ajutor să-și tragă barca pe țărm, Grimes hotărăște să angajeze un nou ucenic. Învățătoarea Ellen, cea plină de compasiune, se oferă să i-l aducă. După ce localnicii se adăpostesc de furtună la taverna lui Auntie („mătușica” secondată de atrăgătoarele ei „nepoate”), Grimes îi mărturisește prietenului său Balstrode intenția de a câștiga respectul celorlalți, de a-și face un rost și a se însura apoi cu Ellen.
Furtuna se întețește (interludiul secund), în vreme ce la cârciumă se încing spiritele, mai ales după intrarea lui Peter Grimes; aerul său răvășit îi sabotează încercarea de a socializa, sporind aversiunea pe care i-o arată ceilalți. La sosirea lui Ellen cu noul ucenic, Grimes îl preia și cei doi ies imediat, în pofida naturii dezlănțuite.
Actul al II-lea. După câteva săptămâni, în atmosfera slujbei duminicale (interludiul al treilea), Ellen zăbovește în fața bisericii alături de ucenicul lui Grimes, pe gâtul căruia observă la un moment dat o vânătaie. Grija ei pentru soarta băiatului îl înfurie pe Grimes, care o lovește și pleacă împreună cu el. Indignați, cei prezenți decid să lămurească lucrurile (interludiu – Passacaglia).
Într-un moment de răgaz, Peter Grimes își reamintește cu durere de boala și moartea primului său ucenic, apoi se pregătește să iasă în larg împreună cu băiatul cel nou. Aude însă vociferările localnicilor care vor să-i pătrundă în casă și, simțindu-se amenințat, pleacă grabnic, precedat de băiat. Deși avertizat, ucenicul alunecă pe malul abrupt și moare în cădere.
Actul al III-lea. Două seri mai târziu, după suspansul rău prevestitor creat de al cincilea interludiu (Moonlight – în suită), din comentariile celor adunați la tavernă s-ar părea că Peter Grimes este un criminal; a dispărut împreună cu ucenicul său, iar pe mal a fost găsit un pulover al băiatului. Instigată de vigilenta Mrs. Sedley, gloata pornește în căutare (ultimul interludiu).
Pe fundalul strigătelor mulțimii ce răzbat din culise, apare Grimes cel hăituit, cu mintea rătăcită de moartea ucenicului, așa cum reiese din lungul său monolog. Găsit apoi de mereu empatica Ellen și de tolerantul Balstrode, sfătuit să-și scufunde barca, Peter Grimes dispare din nou, pentru totdeauna, în adâncul mării și al indiferenței celorlalți.
Peter Grimes este disponibil online în perioada 11-14 aprilie în mod gratuit cu acordul Boosey & Hawkes.
foto credit: Andrei Gîndac
